"Romania, te iubesc"- Precizari

Emisiunea "Romania, te iubesc" prezentata pe 29.09.2013 la orele 18.00 pe postul Pro tv, a avut, din punctul nostru de vedere, parti bune, dar si parti nerelevante sau care au distorsionat adevarul in mod voit.

Aducem urmatoarele precizari:

1." Doamna Elena Pop, angajata la ASPA", nu trebuia sa fie subiect de emisiune deoarece este irelevant pentru subiectul anchetei. Desi am explicat anterior difuzarii domnului reporter Rares Nastase, ca se afla pe o pista neconcludenta, dumnealui sau trustul au considerat ca este emblematic pentru emisiune ca o angajata ASPA sa figureze pe listele protectorilor de zona. Realitatea este urmatoarea: in anul 2008 cand s-a sterilizat masiv si s-au returnat cainii, si doamna, ca si multe alte persoane, au apelat la asociatie ca sa sterilizam cainii in zona in care locuieste ea sau niste apropiati. Concret, ASPA (ASCSB se numea atunci), nu steriliza nici un caine de nicaieri, daca o organizatie nu il prelua ca sa fie monitorizat si returnat. Doamna putea sa apeleze pur si simplu la colegii sai, dar a preferat, cum facea orice om responsabil din oras, sa apeleze la o organizatie, decat sa fete cainii in strada. Am realizat in acel an o lista de protectori de zona, in care figurau atat persoane ca dumneaei, cat si persoane cu mare grija fata de animalele din fata blocului, cu care pastram legatura si azi. Cu doamna nu pastram legatura, nici nu o cunoastem la fata, nu am mai vorbit cu dumneaei niciodata, nici nu dorim sa o cunoastem, avand in vedere ca lucreaza la ASPA de atatia ani, intr-un mediu plin de cruzime fata de animale si cu suspiciuni de coruptie. Din respect fata de adevar, insa, mentionam, ca doamna nu colaboreaza cu organizatiile,decat a sterilizat cainii din zona in care posibil locuieste ea sau apropiatii ei. Este regretabil insa ca acea lista, care era un document intern pentru Asociatia "Cutu, cutu" , a ajuns pe internet, datorita unor colaboratori cu exces de zel. Asemenea documente, liste de colaboratori, are orice organizatie si institutie. Listele ne ajuta sa sistematizam protectia animalelor si sa intervenim pe cartiere si pe strazi, ori de cate ori este necesar. In primul rand, utilizam acele liste pentru a cauta stapani cainilor returnati. Cu ajutorul protectorilor, urma sa fotografiem cat mai multi caini de pe strada si sa le gasim stapani pe site-ul www.cutu-cutu.ro, cat si pe alte site-uri sau in ziarele cu care colaboram ori cu o emisiune unde duceam aprox. 15 caini saptamanal spre adoptie. Pastram si acum pe site, din respect pentru acele animale si pentru siguranta publica, rubrica ADOPTII DIN CENTRE", care are urmatoarele sub-rubrici:
http://www.cutu-cutu.ro/content/adoptii-din-centre
1. Din Adapostul Primariei Capitalei
2.De pe strada
3.Caini reclamati
4. Caini cu nevoi speciale
5.Caini din refugii

Protectorii de zona ne trimiteau fotografii (insistam sa le primim), iar noi le postam si le gaseam stapani cainilor. In acea perioada am avut chiar si angajat la adoptii, cu carte de munca, care, timp de 4 ore pe zi, dadea anunturi spre adoptie cu acei caini. Am gasit multi stapani atunci. Unele persoane au adoptat si caini cu trei picioare sau fara un ochi.

Mai utilizam lista de protectori atunci cand primeam reclamatii ca in zona respectiva este un caine care musca si este amenintat cu otrava. Atunci anuntam toti locuitorii din zona, iar ei, daca aveau posibilitatea, retrageau acel caine de pe spatiul public si-l duceau la tara sau ii gaseau un stapan. Mai utilizam listele atunci cand avem sedinte. De ex, in 2010, am derulat cu Facultatea de Medicina Veterinara si cu ASPA, sedinte pe sectoare, in care protectorii de zona si autoritatile au discutat modalitati de colaborare si prin care bunastarea animalelor sa creasca (s-a realizat proiectul unui SMURV-ambulanta veterinara pentru animalele accidentate) si pentru reducerea numarului de caini de pe strada. Cu oamenii din liste ne intalnim si la mitinguri si desfasuram sedinte ori semnam impreuna demersuri catre Politie, DSV, Parchet, Tribunal, ASPA, Guvern, Parlament.

2. "Presedinta Asociatiei Caleidoscop primea bani sa returneze acei catei". Nimic mai fals. Nici un ONG nu a primit bani de la primarie sa returneze acei catei. Mai mult, am cheltuit foarte multi bani privati, unii din sponsorizari, altii din propriul buzunar, cum a facut si doamna din salariul ei, sa platim benzina si alte cheltuieli cu voluntarii sau cu angajatii. In cele din urma, primaria a inteles ce greu ne vine noua sa returnam acei catei, cu masini mici, de doua ori pe saptamana, si in acel moment, pentru a spori numarul sterilizarilor (cati caini returnam noi,atatia prindea apoi ASPA si steriliza), ne-au pus la dispozitie masinile ASPA sa returnam cu ele. A fost o perioada de mare angajament si benefica pentru Bucuresti, caci numarul fatarilor in strada, gratie colaborarii autoritati-ONG-uri, a fost spre zero.

3. "Acesta este Boschito, cainele care a omorat cetateanul japonez". Imaginea prezentata in emisiune era concret a lui Cocuta, o catea, deci nu a unui catel. Ea a fost prinsa in 2006 de catre hingheri in zona respectiva si aratata tuturor ca fiind cea care posibil a omorat cetateanul strain. Asociatia noastra a fost parte in procesul declansat de organizatia Brunopet si stim foarte bine cum au stat lucrurile. La un an de la tragedie, Parchetul a dat NUP si am primit acest raspuns in scris, cu privire la vina acelui caine, deoarece "ADN-ul din rana, nu coincidea cu ADN-ul cainelui". Sigur, au fost alti caini, de pe strada sau nu, posibil de lupte (exista si acea varianta atunci), insa cainele ultramediatizat ca ar fi muscat japonezul, s-a dovedit a nu fi acela. Cocuta a murit de cateva luni, ultimii ani de viata petrecandu-si-i in Germania, la o familie cu multi copii si cu multe animale.

4. Este foarte adevarat ce a reliefat emisiunea de cateva ori in cuprinsul anchetei si anume ca " autoritatile nu au colaborat cu ONG-urile". Practic, daca in 2008 ne-am dat mana, am realizat 20 de sedinte si am redus populatia canina de pe strazi, in anii urmatori, primarul Oprescu s-a refugiat undeva "in muntii" primariei, si nimeni nu a mai putut discuta cu el, decat la modul ca iubitorii l-au prins pe drum. De ex, o doamna internata la Spitalul Floreasca s-a trezit fata in fata cu edilul in luna august 2013 si a avut o audienta ad-hoc pe scari. O alta colega insa, nu a avut norocul ei, si a asteptat 6 luni de zile dupa ce a depus cerere de audienta la primarie. La fel stau lucrurile si cu Consiliul General, care a aprobat pentru ASPA in luna mai suma de ...3,3 milioane euro. Am depus multe cereri sa avem sedinte comune lunare cu consilierii generali, macar cu cei de la Comisia pentru ONG-uri, dar acestia ne-au refuzat, avand loc doar vreo doua intalniri, fara tematica, si de "ochii lumii", care nu au rezolvat nimic, decat ca s-a mai bifat "o colaborare cu Societatea Civila".

5. "Unii caini sterilizati de ASPA si returnati, fata pe strada". Daca in 2008-2009, unii pui prinsi de hingheri erau returnati cu crotaliu (semn ca au trecut prin adapostul ASPA), si fatau in strada, ei fiind prea mici pentru a fi sterilizati in momentul returnarii, ulterior, am ridicat aceasta problema la ASPA si ea s-a rezolvat. Puii nu mai primeau crotalii pe ureche si au fost trecuti chiar si in Hotararea de Consiliu nr. 243/2009, care stipula urmatoarele: "Puii de pana la 6 luni nu sunt ridicati de pe spatiul public". Pe cat sunt de rezistenti pe strada, pe atat de vulnerabili sunt la gramada, in adapost, si se imbolnavesc mai ales de o boala numita "parvoviroza". ASPA nu a dat NICIODATA caini nesterilizati sa-i returnam pe strada. Iata chiar o povestire emblematica cu Vasile, un maidanez nesterilizat in varsta de 20 de ani, care s-a dus "la o nunta", impreuna cu alti catei de pe strada lui, cand era o catea in calduri. Fiind un grup atat de numeros de catei, au fost reclamati si au venit hingherii, care l-au luat inclusiv pe Vasile. Persoana care il ocrotea pe Vasile s-a dus extrem de ingrijorata la adapost pentru ca anestezia ar fi pus viata in pericol matusalemului Vasile. Nimeni insa de la ASPA nu a vrut sa-i dea cainele nesterilizat. In disperare de cauza, doamna a apelat la un consiler general, care a inteles situatia si a intervenit pentru a fi eliberat Vasile nesterilizat, doamna promitand ca-l va supraveghea mult mai bine si chiar ca il va steriliza la un cabinet veterinar prevazut cu anestezie inhalatorie (mult mai putin nociva). Asadar, putinele cazuri de maidanezi crotaliati, dar nesterilizati, care fata in strada, sunt exceptiile care confirma regula ca toti cainii iesiti de pe portile ASPA sunt sterilizati. ASPA are si bile albe. Si in aceasta directie, pista aleasa de emisiune, este neconcludenta.

6. "Primarul Ontanu are doua adaposturi dar nu le declara".
Vedem zilele acestea un primar incoltit sa-si asume responsabilitatea pentru un copil mort. Ne pare rau ca nu am avut timp, luati pe sus de iuresul atator evenimente, sa restabilim adevarul in ceea ce-l priveste. Se poate ca dl. primar are multe bile negre in ceea ce priveste imobilele si alte probleme de sector, dar in ceea ce priveste cainii, atitudinea sa a fost constant binevoitoare si responsabila in ceea ce priveste banastarea animalelor si siguranta publica. Sectorul 2, prin Centrul Teritorial Veterinar, a facut minuni in directia disparitiei cainilor de pe strada. Toti protectorii de zona lauda colaborarea cu sectorul 2. Atunci cand gaseau un caine sterilizat, puneau mana pe telefon si a doua zi, o echipa de la Centrul Veterinar, il prelua, il steriliza, il caza postoperator 3 zile si il returna. Nu la fel au stat lucrurile cu ASPA, care ne facea sa asteptam si cate o luna doua uneori, pana sa vina hingherii sa-l ia, sa-l sterilizeze. Posibil, fata in strada. Cat despre returnare, nu-l mai aduceau, sau il aduceau dupa multe zile si saptamani sau luni, timp in care cainele capata boli de adapsot precum raia, jigodia, tusea de canisa (aceasta, daca avea norocul sa nu moara "accidental, de boli, sau "adoptat" pe hartie). Si, evident, trecut pe NOTA CONTABILA a ONG-ului sau sufletistului protector de zona, care semna pentru el ca "adoptat" sau "returnat" . "Castanele" de la ASPA se scot din foc cu mana iubitorilor de animale. ASPA nu are caini adoptati, nu are caini returnati pe numele ei, totul, totul, fiind aruncat pe umerii orasului (mai putin milioanele alea multe primite pentru gestionare). Apropo, de ce "Romania te iubesc" nu a prezentat si acest aspect, al vicleniei fara seaman in ceea ce priveste asumarea raspunderii. La Sectorul 2 un caine costa... 18 lei (optsprezece lei).
http://www.cutu-cutu.ro/content/18-leicaineluna-centrul-teritorial-veter...
La ASPA acelasi caine costa ...375 lei. Iar mai nou, de cand ONG-urile au facut "galagie", costa mai putin, in jur de 220 lei. Cum este posibil ca ASPA sa cheltuiasca de 20 de ori mai mult pentru acelasi caini? Astfel incat suntem tentati, pe buna dreptate, sa spunem ca "pe un copil cheltuim mai putin". Primarul Ontanu a dat o mana de ajutor si localitatilor invecinate cu sectorul 2 si a sterilizat cainii lor in jur de zece strazi invecinate cu sectorul. Nimeni dintre alte sectoare sau de la ASPA nu a facut-o. ASPA are chiar o clinica mobila in acest sens. Dar ea rugineste in Mihailesti. Si cum "ar scapa" Ontanu orasul de caini, daca domnealui trece prin urmatoarea situatie, care face obiectul unei alte povestiri emblematice: fetele de la organizatia GIA s-au dus in comuna Ganeasa acum vreo 3 ani sa potcoveasca caii proprietarilor. Intr-o curte, o femeie, care avea trei catele nesterilizate, a raspuns, intrebata fiind de fete, in vreme ce-i potcoveau calul:

- Mamaie, ce faci cu puii fatati?
-Ii duc la magazinul Obor in fata! Sa-i ia lumea.

Un calcul simplu arata ca daca o catea fata intre 6 si 12 pui, deci o medie de 8 pui/data iar ea fata de doua ori pe an, rezulta ca avem 16 pui pe an lasati de mamaie in fata Obor, numai de la o catea. De la trei catele avem 54 de pui !! Iata asadar, ca oricate eforturi, oricate sterilizari si oricate adaposturi ar face primarul Ontanu si Centrul Teritorial Veterinar, sectorul 2 nu poate scapa de caini ! Alimentat intr-una de la tara. Statisticile insa arata ca in sectorul 2 au fost intotdeauna cei mai putini caini. Fapt confirmat si de mass-media, care a anuntat acest lucru constant. Primarul Ontanu a sterilizat chiar de pisici la centru, in mod gratuit, fiind unul dintre putinele locuri din Bucuresti. Pentru noi primarul Ontanu si Centrul Teritorial Veterinar este un model de buna practica, care, daca s-ar fi extins la nivelul intregului Bucuresti, ar fi dus cu siguranta, la rezultate uluitoare si benefice.

6. "Asociatia Cutu, cutu a avut in 2012 un venit de 66.000 lei". Adica am avut un venit de aproximativ 14.000 de euro, bani pe care ii primeste de ex. in total pe an o familie compusa din sot si sotie cu venituri medii. Sau bani pe care de exemplu o persoana fizica ii cheltuieste pentru o masina, sau bani cu care o familie face un rand de shopping sau concediu in strainatate ori pe care o trupa ii primeste la concert. Noi a trebuit sa folosim insa acesti bani cu toata tara, faramitandu-i pentru zeci de mii de cazuri in care ne-am implicat direct sau de la distanta. La noi suna toata tara cand are necazuri, fara exagerare. Si nimeni nu pleaca neajutat, macar ca este pus pe cale si ii oferim timpul nostru pretios. Nu avem prin urmare milioane de euro, cum anunta in mod mincinos deputatul Florin Popescu la RTV ("Asociatia Cutu cutu are miliarde in conturi") sau cum dadea de inteles Mihai Gadea la Antena 3, cand incepea lista de ONG-uri "pline de bani" cu Asociatia Cutu, cutu. Majoritatea banilor au venit prin sistemul 2%, si in general la sfarsitul anului, (atunci cand intra de obicei grosul 2% ). In timpul anului, nu am avut bani pentru majoritatea activitatilor. Au fost luni cand, insumate, donatiile totale au fost de 400 lei. Donatiile au fost intamplatoare, nu am stiut niciodata cand vin, neavand un contract ferm cu vreun sponsor anume, si nu am putut angaja oameni care sa se ocupe de educatia oamenilor in raport cu animalele (de pilda de educatia oamenilor care arunca pui pe strada). Nu am avut bani sa angajam oameni sa se ocupe numai de adoptie sau macar sa putem plati salariul lunar al unui avocat care sa instrumenteze unele macar dintre cele aproximativ 10.000 de cazuri de cruzimi care ne-au fost aduse la cunostinta in timpul anului. Am imprumutat constant bani de la iubitorii de animale ca sa nu avem pauze atunci cand nu aveam nici un leu in cont. Nemaisuportand aceasta saracie si lipsa de eficienta, anul acesta ne-am gandit chiar sa inchidem asociatia sau sa implementam un nou sistem de plati si anume acela de a fi platiti de catre iubitorii de animale pentru munca noastra inregim de prestari servicii, pentru ajutorul pe care il oferim. Nu prin donatii, care comporta un anumit risc. De ex, noi muncim si concepem flyere impotriva abandonului si in loc sa primim bani pentru tipografierea acelor fluturasi ultranecesari, primim bani pentru o sterilizare a unei cateluse. Sterilizare care nu impiedica nicidecum abandonul in masa! Un alt aspect este si acela ca numarul donatorilor este foarte mic si cel mai adesea doneaza oameni pe care nu ii cunoastem si pe care nu i-am ajutat cu nimic. Nu este posibil sa beneficieze de un grup atat de mare de iubitori de la un grup de contribuabili atat de mic. Donatiile sunt atat de mici si de sporadice, ca nu am avut adesea nici bani sa mergem la mitinguri, trebuind sa imprumutam. Am imprumutat bani si pentru a cumpara hartie, si pentru a incarca imprimanta, si pentru a repara masina, si pentru a face bannere, si pentru a declansa procese ori pentru a imprima fluturasi. Problema este atat de acuta iar sponsorii atat de putini, incat, am mers la unii iubitori de animale de zece ori anul acesta si am imprumutat de la ei sa dam altora datoriile inapoi, pierzand astfel multa energie utila si mult timp. Acum suntem in faza in care nici nu ne mai imprumuta nimeni (deoarece am mai intarziat negasind altii imprumutatori) si am si obosit sa mai activam astfel, ineficient. Nu mai putem ajuta gratuit pe toata lumea de dimineata si pana seara. Asa cum am facut-o pana acum minim de zece ani si fara a ne ridica nimeni statuie, nici macar de catre beneficiarii iubitori de animale. Nici macar mentionandu-se in vreo emisiune sau in vreo stire: "ONG-urile ajuta gratuit de dimineata pana seara" ori "ONG-urile fac un voluntariat atroce". Nu, se aude doar ca "ONG-urile aduna venituri frumoase din donatii" , cum a spus si emisiunea "Romania, te iubesc". Astfel, s-a implantat bietilor oameni de acasa, ideea fixa ca suntem plini de bani si nu facem nimic bun cu ei. Realitatea cruda, ca suntem muritori de foame majoritatea membrilor din organizatii (exceptand ONG-urile cu capital strain, care sunt doar cateva si pe care le numaram pe degete) poate fi inlocuita cu una cu una mai normala, in care iubitorul isi plateste serviciile de care beneficiaza, ca la veterinar sau ca la petshop. Ultima povestire relevanta (desi ar fi multe, nu este spatiul), apropo de sumele uriase pe care le-am primi prin sponsorizare si care ar compensa ajutorul nostru gratuit, arata ca acum 4 ani cand am angajat doua tinere pe post de fundraiser sa caute sponsori, timp de 8 ore pe zi, timp de doua luni, acestea NU AU GASIT MACAR UN SPONSOR. Decat un patron care ne-a facut niste carti de vizita gratuite! De parca asta ne lipsea! Si atunci media arunca cu venin pe banii ONG-urilor (pentru a deturna atentia de la banii statului), astfel incat, fetele primeau raspunsuri gen: "De ce veniti sa ma jecmaniti pe mine? Mergeti la Oprescu, lui ii slujiti". Asadar, unde sunt sponsorii aia multi, de care vorbeste emisiunea? Sa ii stim si noi, sa mergem la ei. Cu 14.000 euro noi inca suntem "bogati" (si implicit, tinta unor invidii colegiale inerente). Dar, de ex. organizatia "Depind de noi" a primit doar 800 de lei 2% anul trecut! Noi suntem mai vizibili, dar de ei nu stiu multi, desi au fost activitati in permanenta. Nu este bine ca un ONG sa aiba atat de putini bani. De aceea, asociatia noastra militeaza nu pentru 2% ci pentru "5 lei". Pe care iubitorii de animale, cei multi cata frunza si iarba, (si care suna incontinuu sa ne ceara ajutorul, de-am ajuns niste telefonisti de serviciu 24 de ore pe zi), sa-i doneze lunar, prin rotatie, tuturor ONG-urilor si tuturor ramurilor protectiei animalelor. Avem nevoie de orice, si de transport, si de sterilizari, si de adaposturi, si de adoptii, si de mitinguri, si de lobby, si de educatie, si de sanctionarea cruzimilor, si de ajutor pentru animalele de ferma, din padure, din apa si din aer. Astfel, in loc sa ne bizuim doar pe 2% care intra de la contribuabil o singura data pe an si doar la un singur ONG, noi ne-am bizui pe 5 lei colectati de toate ONG-urile si de la toata lumea. Atunci vom avea donatii adevarate si cu adevarat vom putea cere calitate, printr-un control strict.

Per ansamblu, chiar daca multi colegi au ramas cu un gust amar dupa vizionare, multumim emisiunii "Romania, te iubesc", care a adus in fata problematica maidanezilor, unele situatii si rezolvari reale.

pres. Marcela Pisla
30.09.2013