Despre Asociatia "Cutu, cutu" (ACC)
ASOCIATIA "CUTU, CUTU"-ASPECTE LA ZI
Actualizare: martie 2023
NE RECOMANDA O EXPERIENTA DE 20 DE ANI
I. ASPECTE IMPORTANTE LEGATE DE ACTIVITATEA NOASTRA PRINCIPALA:
1)
- NE-AM ASUMAT O MISIUNE EDUCATIVA, AXATA PE PREVENIRE SI PE DIALOG SOCIAL
- OFERIM STRATEGII CU VIZIUNE MACRO PENTRU IMPLEMENTAREA GESTIONARII EFICIENTE A CAINILOR SI A PISICILOR IN LOCALITATI
- NE IMPLICAM IN PROIECTE DE ACTE NORMATIVE
- ORGANIZAM INTALNIRI DE LUCRU CU INVITATI AUTORITATI SI ONG-URI
Acestea sunt singurele noastre "urgente".
Schimbarea mentalității și responsabilizarea semenilor sunt obiective foarte important. Va invitam sa participati la actiuni alaturi de noi. Va solicitam sa ne impărtășiti sugestii.
Realizăm acțiuni, campanii de informare si de constientizare. Publicul-tinta este cel adult. Ne ghidam dupa proverbul: "Pe un om poti sa-l ajuti azi cu o paine. Dar mai mult il ajuti daca-l inveti sa-si procure zilnic painea". Caci el va avea nevoie mereu. Iar tu nu vei fi langa el ca sa-i dai.
Ne axam pe prevenire. "Prevenirea este cel mai bun tratament" mai zice alt proverb. Si in cazul animalelor, este cea mai buna metoda impotriva relelor tratamente si a cruzimilor. Informarea adecvata, repetata și argumentata stiintific, produce schimbari in mentalitate.
2) OFERIM CONSILIERE:
Oferim consiliere tuturor persoanelor interesate, preferabil, intr-un program clasic, de luni pana vineri. Avem multa experienta in orice ramura a protectiei animalelor.
3) ACTIUNI CURENTE SPECIFICE:
-sterilizări, tratamente, adoptii, colaborare cu organizatiile si cu salvatorii de animale,
participare la targuri pentru animale
II. ADOPTII:
POSTARE ANUNTURI:
Oferim posibilitatea sa dati anunturi gratuite pentru adoptie la noi pe site si le administram.
III. NU AVEM ADAPOST.
NU OFERIM SERVICII DE URGENTA
(ridicare animale bolnave si accidentate).
IV. DACA NU VA RASPUNDEM IMEDIAT LA TELEFON/E-MAIL:
Va rugam sa ne trimiteti un mesaj whatsapp/sms/ e-mail. Daca raspunsul nu survine in 24 de ore, va rugam sa reveniti cu solicitarea, deoarece inseamna ca nu am facut fata numarului mare de apeluri și activități zilnice.
V.
POLITICA ASOCIATIEI: EDUCATIE
DE CE PROBLEMELE GLOBALE AU PRIORITATE ASUPRA CELOR LOCALE SI PUNCTUALE. CA SA NU SCOATEM APA DIN LAC CU GALEATA.
Pentru asociatia noastra problemele globale, nationale, (cu impact asupra tuturor animalelor) au prioritate asupra problemelor locale si punctuale (cu impact asupra doar a câtorva animale). Alocam mult mai mult timp rezolvarii problemelor globale. Pentru sprijin în rezolvarea problemelor individuale si locale, contactati celelalte organizatii. Trebuie sa intelegem ca "protectia animalelor" este precum "un ocean urias". Asociatiile si fundatiile s-au axat fiecare pe anumite activitati. Sunt multe ramuri in protectia animalelor. In inteles clasic, protectia animalelor inseamna adoptii, sterilizare, adapostire, tratamente, hranire, legislatie si justitie. Organizatiile de la noi desfasoara munca intensa in aceste ramuri, de care se simt atrase, pentru care au competenta si instrumente adecvate. Pentru o problema specifica legata de cele menționate mai sus, ar trebui sa va adresati direct acelor organizatii. Iar pe noi sa ne sunati mai ales pentru educatie socială, prevenire și dialog cu autoritățile și cu cetatenii. Educatia este domeniul ales de noi in protectia animalelor. Este un domeniu nou, de frontiera, chiar de pionierat.
� Ne preocupa schimbarea mentalitatii fata de animale. Nici un ONG nu s-a preocupat pana acum numai de schimbarea mentalitatii romanilor fata de animale. Suntem oarecum la inceput cu prevenirea in Romania, ca domeniu de sine stătător. Trebuie sa studiem, sa gasim specialisti pe anumite etape, sa realizam proiecte specifice, cu termene. Suntem o echipa mica.
� "Prevenire" este cuvantul-cheie pentru noi (este cuvântul de ordine). Prin prevenire intelegem informarea adultilor. "Un om informat face cat 10", spune un proverb. Informati, suntem puternici si buni. Iar cruzimile fata de animale, puține. Auzim la televizor adesea "cainele musca, cainele omoara". "Cainele este cel mai rau dusman". Și mai puțin informații precum "un caine are nevoie de asta, mananca asta, trebuie tinut astfel, trebuie sterilizat la varsta, daca nu, asta, si asta" (cu exemplificare de cazuri).
� Protectia animalelor din Romania nu face fata numarului mare de cruzimi. Cu toate eforturile colosale ale ONG-urilor și ale salvatorilor. Sunt atat de multe animale in impas! Aceasta demonstrează că este nevoie de multa prevenire și educație.Si că trebuie implicati și statul și proprietarii. Noi ne străduim să îi implicam.
Sunt atat de multe animale in impas, încât "raza" de protecție de acoperire este cu mult depasita. La noi, dar si la toate organizatiile, suna zilnic persoane care vor sa luam caini in adapost, sa ii ducem la veterinar pentru a fi tratati de boli si in urma accidentelor, oameni care vor sa depunem reclamatii pentru animale ucise si pentru un infinit de situatii.
� Cazurile sunt nesfârșite! Fondurile ar trebui sa fie nesfârșite. Mai sunt si pisicile de salvat. Mai sunt si alte animale. Suntem sunati de ex. pentru oi și pentru
animale vanate. "-Faceti ceva!" striga oamenii. Ca sa nu mai spunem ca tonul pe care ne cer ajutorul este urmatorul: "Sunteti asociatie, trebuie sa faceti toate aceste operatiuni, sunteti obligati". Si am face-o daca am avea bani. Insa banii nostri si ale tuturor organizatiilor sunt mereu putini. Caci putine persoane doneaza. Organizatiile care au cat de cat bani la noi sunt cele care primesc fonduri din strainatate. Cele cu capital romanesc, cum este si organizatia noastra, ne descurcam mai greu. Este prin urmare greu sa intervenim in toate aceste cazuri de cruzimi care ne sunt semnalate zilnic. Daca am fi Superman, ar fi perfect. Sa putem veni fara benzina, fara angajati si in cateva secunde ca sa salvam de la moarte pe toti acesti caini! (Cum isi inchipuie cei care ne reproseaza "ca de ce nu o facem, doar avem asociatie"). In realitate, nu suntem Super-man, suntem super-oameni obisnuiti. (Dar cu o super-bunavointa). Si totusi intrebarea ramane. "Cum am putea salva toti acesti caini si pe toate aceste animale dintr-un foc și nu pe rand" Toată masa critica existenta la un moment dat și nu doar animalele din apropiere ? Cat mai repede posibil, si absolut pe toate. Aceasta a fost intrebarea pe care asociatia si-a adresat-o non-stop de la intemeiere.
� In 2001 am inceput activitatea ca persoane fizice si din 2003 ca persoana juridica. Am trecut prin toate ramurile protectiei animalelor. Cautam metoda prin care "Să putem ajuta toate animalele în același timp și nu pe rand":"parghia sau metoda suprema" ("dintr-un foc" sau "că sa nu secam apa din lac cu găleata").
� -am muncit in trei adaposturi, cu circa 300 de câine fiecare
- am scos primul ziar pentru protectia animalelor (pe frontonul caruia scria "ziar inteligent, ziar nerasist")
-am dus la tratament sute de animale bolnave
-am dus la sterilizat mii de caini cu proprii bani, cu ai unor organizații sau cu ai unei administrații locale
-am organizat aproape 100 de mitinguri la Parlament, la Guvern si la hingheri
-am dat Guvernul si hingherii in judecata
-am făcut plângeri penale
- participat la discutarea si emiterea unor legi și a unor acte normative la Parlament, la Guvern, la Primaria Generala
-am realizat zeci de intalniri de lucru cu iubitorii de animale
-am pus umarul la intemeierea primei federatii
-am sprijinit nasterea unor noi asociatii
-am dat sfaturi bune la zeci de mii de oameni in impas (care nu aveau nici o idee incotro sa apuce intr-un impas)- un aspect foarte important
-am realizat targuri de adoptie si de informare.
-am organizat mitinguri pentru cainii din China, pentru delfinii și balenele din Japonia, am organizat "Ziua internationala pentru eliberarea animalelor de exploatare si de suferinta",
-am fost voluntari la clinica mobila a Fundatiei "Brigitte Bardot"
-am participat la sedintele de la primarie cu organizațiile pentru protectia animalelor și am chemat multe organizații alaturi de noi
-am mers la emisiuni în platou,:am dat interviuri pe teren
-am organizat conferinte de presa
-am dat in adoptie circa 3000 de caini si pisici in Romania (suntem singura organizatie care am avut angajat la adoptii in perioada 2007-2012; am ajutat mii de salvatori să dea animale în adopție prin intermediul site-ului
-am organizat întâlniri de lucru o data la 2 luni între 2017-2020 cu autoritățile și organizatiile, și din 2023
Mereu am trecut de la una la alta, plecand dintr-o ramura in alta (spre disperarea unora care se obisnuisera sa fie ajutati de noi si nu au mai beneficiat de acel sprijin). Cu tot efortul extraordinar, rezultatele au fost modeste de fiecare data. Doar un numar limitat de animale era salvat de fiecare data, din cate aveau nevoie, intrebarea persistand: "Cum putem ajuta "dintr-un foc" toate animalele aflate in suferinta? Care sunt parghiile care sa ajute dintr-o data toate animalele, si nu pe rand, cum se intampla in mod real? ("Ca sa nu scoatem apa din lac cu galeata"... ). Moartea fiecarui animal de langa noi a declansat noi meditatii: "asteptand sa le vina randul sa fie ajutate, cele mai multe animale mor", "la ora acesta exista o mortalitate nesfarsita in randul animalelor". Protectia animalelor nu face fata "nici pe departe" unei asemenea situatii. Sunt ajutate poate 0,2% dintre animalele din Romania. Saracia este unul dintre motive. Dar, nici daca am fi unii dintre cei mai bogati oameni din Romania si am aloca intreaga avere protectiei animalelor, tot n-am ajuta toate animalele, decat foarte foarte putine, poate maxim 1% din totalul celor care au nevoie de noi in aceasta clipa (animale in impas). "Salvarea punctuala" inseamna mult prea putin fata de cererea existenta in mod real intr-un moment dat! Speciile in sine trebuie ajutate, nu cateva animale. Si prin actiuni de masa, nu doar prin actiuni locale si nu doar la nivelul unui grup restrans. Noi nu vizam sa salvam in mod punctual unele animale despre care ni se aduce la cunostinta ca au anumite nevoi, caci stim din experienta ca in acel moment este o nevoie de masa (masa critica) si in aceeasi situatie se zbat infinit mai multe animale despre care nimeni niciodata nu o sa ne aduca la cunostinta. Educatia pare a fi raspunsul la toate. Si pare a fi si singurul mod de abordare just din partea asociatiei noastre, fara ca sa ajutam pe unele animale si pe altele sa le neglijam total. Astfel, ajutam in mod egal toate animalele. Caci nu le putem adaposti pe toate noi, nici nu le putem steriliza pe toate noi. Si nici alte metode clasice de ajutor nu functioneaza pentru un numar atat de mare de animale, practic, pentru toate. Experienta ne-a maturizat. Am inteles dupa indelungi cautari ca numarul urias de animale care au nevoie de protectie are ca si cauza mentalitatea si nivelul redus de educatie. Aici ne referim la faptul ca pentru majoritatea locuitorilor animalele nu inseamna mare lucru, poate doar o sursa de hrana si de castig. De aceea ne-am decis sa actionam aici, la cauza, in acest punct fierbinte, un fel de loc "unde se bat muntii in capete". Fiind vorba despre cauza, educatia este chiar un loc unde se bat muntii in capete și "Sine qua non", cum ar spune latinii ("fara de care nu se poate"). Fara ea, avem impresia toti care ne batem cu sistemul si care suntem pe baricade de mult timp, ca lucram in zadar. Ca "ce lucram azi, se surpa noaptea". Nu se vad nici intr-un fel efectele muncii noastre uriase!! Ca in legenda "Mesterul Manole". Nici efectele muncii noastre, nici ale muncii copiilor nostri. Care se nasc, cresc si devin si ei victimile sistemului, vad nevoile animalelor si incep sa se bata pentru ele, sa-si cheltuiasca tot timpul liber, toti banii si toate fortele care sa le ajute. Cu toate astea, nici ei nu vad dupa mult efort depus ca "animalele sunt bine si la locul lor". Generatii de oamenii se confrunta cu aceeasi problema. Pana cand? Educatia nu este nicidecum Cenusareasa protectiei. Mai degraba este domeniul regal al protectiei animalelor. Noi toti trebuie sa ii acordam mai multa atentie. "Educatie" este insa un cuvant pretentios. Poate mai indicat ar fi aici cuvantul "informare", adica prezentarea adecvata a experientei noastre si a experientei stiintifice la zi, intr-un fel accesibil intelegerii oamenilor de pretutindeni, modulat. Totul trebuie sa fie simplu, usor de inteles. Astfel dorim sa informam in mod adecvat, repetat, pana cand sa sensibilizam si sa responsabilizam populatia. Odata ce oamenii au inteles un lucru si il aplica, si il reaplica si el devine obicei, de la care se mai inspira si alti vecini, se cheama ca ne-am atins scopul. Noi dorim sa realizam campanii de comunicare in masa despre nevoile etologice ale fiecarei specii in parte. Noi nu putem considera a priori ca "unii oameni sunt cruzi si altii sunt buni". Consideram ca avem de a face, mai degraba, cu multi oameni neinformati. De obicei, salvatorii de animale se concentreaza pe animalele respective si nu se mai preocupa si de oamenii din vecinatatea acelor animale. De ex. le iau puii abandonati si peste 6 luni iar le iau, si acestia abandoneaza iar, si peste 6 luni iar, si tot asa, creand nenumarate victime umane si canine. Aceasta este insa o greseala. Ei nu inteleg nimic, caci persista in abandon. Daca le explica cineva s-ar putea sa existe sansa ca ei sa inteleaga ceva si data viitoare sa-si castreze cainele. Daca vrem sa ajutam animalele, trebuie sa ajutam intai oamenii. In special unde avem suprafete mari de acoperit, deoarece la nivel zonal si subzonal ne mai descurcam si singuri. Salvatorii nu pot fi in orice loc unde sunt animale. Animalele sunt "cata frunza si iarba". Animalele sunt inconjurate pretutindeni de oameni de rand, fara pretentie de salvatori. Pot fi acestia transformati? Pot deveni ei salvatori? Cu siguranta ca da, ca se poate schimba ceva, folosind insa o "cheie" potrivita. Chiar si cu bani putini, cu personal putin, in cat mai scurt timp si prin abordarea globala a acestei probleme complexe, pentru toate animalele in impas din tara, pentru caini, pentru pisici, pasari, pesti, animale salbatice din padure, cele de abator. Si mediul care este poluat este o prioritate pentru noi caci mediul este "casa animalelor" si trebuie sa o pastram curata. Concluzia este interesanta: Adevaratul "Superman", si adevaratul "Graal" suntem noi toti. Si nimeni altii. Putem face minuni cu totii, daca gandim adecvat. Daca ne schimbam mentalitatea, atragem dupa sine si bunastarea animalelor. Atragem si schimbarea legilor. In acest moment foarte greu putem schimba vreo lege cu mentalitatea romanilor, dar si cu mentalitatea parlamentarilor, (care nu se diferentiaza prea mult de a oamenilor obisnuiti). Noi ne-am convins dupa foarte multe actiuni fara succes pe langa Parlament. Daca dorim azi ca Parlamentul sa emita legi bune si lipsite de cruzime pentru caini, pisici, caii salbatici, ursi, animalele de consum, cele din padure, din apa, din aer, de la circ si de la zoo, si sa nu ne mai izbim ca de un zid invizibil la Parlament, trebuie sa reconsideram comunicarea. Profesorii de la Facultatea de Comunicare spun studentilor lor ca "Daca exista o problema pe lumea asta, inseamna ca este o problema de comunicare". Comunicarea schimba mentalitatea si mentalitatea in consecinta schimba legislatia. Ele sunt instrumente-cheie pentru un viitor luminos in ceea ce priveste animalele. Ele sunt parghii nationale. Au o putere de acoperire colosala, practic, cat o tara. Daca integram aceste aspecte peste 50 de ani nu vor mai exista decat putini cruzimi, desi ele exista din vremuri imemoriale si sunt mentionate la 1870 si la 1900, de cand avem primele date despre protectia animalelor in tara. Prin comunicare adecvata indreptam Romania spre o "dezvoltare durabila".
SPRIJINITI-NE FINANCIAR
Oriunde mergem pentru animale, ni se cer bani: la tipografie pentru flyere, la cabinetul veterinar pentru tratamente, la magazin pentru orez, la pet-shop pentru bobite, sa platim site-ul, sa platim angajatii, la benzinarie, oriunde. Nimeni nu spune (cum ar fi si normal): "Voi ne ajutați gratuit, va ajutam și noi gratuit. Sunteti de la protectia animalelor, ajutati gratuit pe oricine, nu cereti bani nimănui cui ii faceti un serviciu, prin urmare, nu aveti bani, si deci va ajutam gratuit si noi". Ar fi bine ca acest aspect sa fie aprofundat de catre populatie. Am avea foarte multi bani daca v-am taxa pentru orice serviciu efectuat, cat de mic, ca la cabinetele veterinare, chit ca noi v-am cere preturi sociale. Dar dumneavoastra considerati ca donatiile "de undeva" acopera aceste servicii concrete pe care le primiti. Este o poveste frumoasa cea cu donatiile, care ar fi multe, "fara numar, fara numar". In realitate donatiile nu vin ca in povestile transmis naiv sau intentionat. Nu exista "ziua si donatia". Ar fi frumos sa aiba animalele parte de atatia bani. Realitatea in ceea ne priveste, si in ceea ce priveste in general protectia, este cruda: sunt foarte putini bani. Fara exceptiile care confirma regula, care au sponsori din afara, dar care nici ele nu au venituri excesive. Asociatia noastra are capital 100% romanesc. Avem si noi probleme, ca toti romanii, cu plata hranei, a facturilor, cu plata medicamentelor si a serviciilor medicale, cu implementarea actiunilor. Daca fiecare om care suna la noi ar dona 10 lei, am avea bani sa ajutam nenumarate animale. Caci noi interactionam cu un numar urias de oameni! In realitate nici macar 5% dintre oamenii cu care interacționăm nu doneaza vreodata vreun leu. Multe actiuni am fost nevoiti sa le realizam cu bani imprumutati si am urmarit sa ii dam ulterior inapoi. Daca veti dona 10 lei ori de cate ori dati animale prin intermediul site-ului nostru, ori de cate ori va rezolvati problemele cu sfaturile noastre bune, ori de cate ori beneficiati de la noi de consiliere juridica, vom putea ajuta in continuare multe animale. Daca veti dona 10 lei pe an, urmand ca in celaltalte luni sa donati celorlalte ONG-uri care se ocupa de alte ramuri ale protectiei animalelor cum ar fi adapostirea, sterilizarea si tratamentul animalelor, iarasi vom avea bani sa continuam activitatea noastra. Ajutati cu o suma minima (10 lei), lunar, si salvatorii de zona. Au foarte multe animale in grija si se zbat in nevoi de neinchipuit. Daca dam unii altora 10 lei lunar, vom functiona ca un fel de "C.A.R perpetuum mobile" si vom avea mereu bani sa ajutam animalele.
MINCIUNILE
Minciunile vehiculate în spațiul public la adresa noastră, in particular, și la adresa altor organizații, in general, arunca protectia animalelor in Evul Mediu. Ce este cel mai trist, este ca ele vin si din interior. De foarte multe ori chiar liderii de organizatii spun minciuni despre colegii lor de la alte organizații de genul ca acestia "nu fac nimic". Prin aceasta isi ridica un fel de piedestal care îi ajuta pe ei sa para mai buni si mai puternici. Dar de fapt, in realitate, devin ei mai mici. Fiecare ajutor pe care il acordam animalelor, cat de mic, straluceste ca aurul, chiar si din noroi. Nu este nevoie sa ne ridicam piedestale. Din contra, cu minciunile pe care le aruncam unii despre altii, ne sapam propriul piedestal si vom cadea. Invidia macina pe multa lume. In cazul in care suntem invidiosi ar trebui sa tratam problema constructiv: "da, cutare a facut ceva nemaipomenit pentru animale, ia sa incerc si eu sa fac si mai mult". Pe minciunile noastre, ale iubitorilor de animale, ca pe un organ plin de puroi, se aseaza minciunile acelor autoritati si mass-media corupte. Ele transmit adevarul si mai trunchiat. Noi si nimeni altcineva le construim fundatia pe care acestia aseaza minciuni si mai mari. Spre bucuria lor, nu trebuie sa depuna un efort prea mare ca sa inventeze aspecte, caci le furnizam chiar noi. Pe minciunile noastre construiesc si alte categorii de persoane, de exemplu, cei care fac rau animalelor si cei care lanseaza zvonuri false cu buna stiinta urmarind un interes financiar de grup. De la Revolutie incoace ONG-urile sunt folosite ca un fel de "paratrasnete" ale maselor suparate ca nu se rezolva mai nimic. In acest fel se abate ura maselor de la adevaratii vinovati care au puterea si banii pe mana lor. Minciunile duc protectia animalelor in derizoriu. Este un mare pacat sa mintim. De minciunile noastre sunt afectate in primul rand animalele. Apoi ne desconsideram pe noi insine. In ultimul rand facem rau si celui vizat. Daca avem dubii ca cineva "sta degeaba", putem pune mana pe telefon sa-l intrebam ce activitate are, daca are. La fel procedam cu celelalte dubii ale noastre. Prin urmare, nu acceptati sa fiti mintiti. Intrerupeti dialogul cu persoanele care exagereaza despre cineva spunand ca "e plin de bani" si "nu mai face nimic". Atrageti-le atentia cat de mult rau fac animalelor, invitati-i sa se informeze corect si sa nu mai arunce zvonuri. Informati-va direct de la sursa. Protectia animalelor nu este o cloaca. Este cel nobil lucru de pe suprafata pamantului si trebuie sa-l mentinem ca atare.
presedinte Marcela Pîslă