Vegetarianism

www.svr.ro

Termenul de vegetarian provine din cuvântul latinesc "vegetus" care inseamnă "proaspăt, sănătos şi activ".
Conceptul de vegetarianism însemnând o viaţă bazată pe o dietă compusă din mâncăruri pe bază de plante, suplimentată de cei mai mulţi cu ouă şi/sau produse lactate, apare la filozoful grec Pitagora care crede că acesta este condiţia esenţială pentru o convieţuire armonioasă.

1. Lacto-Ovo-Vegetarienii mănâncă ouă şi produse lactate. Aceasta este cea mai întâlnită formă de vegetarianism în Europa şi America.

2. Lacto-Vegetarienii sunt cel mai des întâlniţi în India. Ei mănâncă produse lactate, dar refuză ouăle.

3. Ovo-Vegetarienii acceptă ouăle, dar refuză produsele lactate. Aceasta este cea mai rară formă de vegetarianism.

4. Veganii (vegetarienii puri sau stricţi) încearcă să excludă, pe cât este posibil şi practic, toate formele de exploatare şi cruzime faţă de animale pentru mâncare, haine sau pentru orice alt scop. Aceasta presupune o dietă fără nici un fel de produs animal, incluzând carnea, lactatele (cu excepţia laptelui matern pentru bebeluş), ouăle şi toate ingredientele care derivă din aceste produse, lăsând mierea la latitudinea conştiinţei individuale. Cei mai mulţi vegani (în mod special cei care sunt din motive etice) nu poartă haine din produse animale, incluzând pielea, blana, mătasea şi lâna. De asemenea veganii nu cumpără produse de la firme care testează pe animale sau produse care au ingrediente derivate din cele animale.

Când termenul "vegan" a fost inventat, vremurile erau diferite şi produsele din animale nu erau în aproape orice produs. Se putea renunţa la toate produsele de acest fel şi duce în acelaşi timp o viaţă normală. În zilele noastre ar trebui să renunţăm la telefoane, cărţi, calculatoare, biciclete, avioane etc. (pentru ca toate conţin câteodată produse de origine animală) ca să fim "vegani" după definiţia originală. Nu trebuie să ne îngrijorăm din cauza aceasta pentru că dacă oamenii ar renunţa la carne atunci nici aceste produse nu ar mai avea ingrediente de origine animală, caci nimeni nu o să crească animale doar ca să obţină un anume ingredient folosit intr-o anumită industrie. De exemplu grăsimea animalelor în loc să fie aruncată se foloseşte la producerea săpunului solid sau a altor produse, fără animale crescute pentru carne nu ar exista nici această grăsime.

5. Naturiştii mănâncă în general crudităţi, iar mâncarea preparată se face la o temperatură mai mică de 37 de grade Celsius, pentru că altfel s-ar distruge o parte din nutrienţi, diminuând conţinutul de vitamine şi minerale. Cei mai mulţi care urmează acest tip de dietă, mănâncă numai 50%-80% din alimente crude. Este adevărat că prin gătire se distrug mulţi nutrienţi, dar pe de altă parte gătitul face mâncarea mai uşor de digerat, ceea ce de multe ori compensează factorii anti-nutriţionali.

6. Fructarienii sunt persoane care mănâncă numai fructe şi vegetale care sunt în realitate clasificate ca fructe cum ar fi: avocado, nuc i, seminţe, vinete, zucchini şi roşii.

Alte persoane care mănâncă peşti (pesco-vegetarieni), pui (pollo-vegetarieni) sau orice alt fel de fiinţe nu sunt vegetariene, ci omnivore!